marți, 7 mai 2013

Papirus al Bibliei p20 Iacov cap 2.v19-26 cap 3.vers1-9 POxy1171 III.




 Locație de domiciliu : Princeton, NJ, Univ. Libr., Papyrus Coll., P. Princeton Am 4117 (P. Oxy. 1171)
Data: III (Soden, Dobschütz, Maldfeld)
Cuprins: C Iacov 2:19 - 03:02 R, 03:03-9VPapirus al Bibliei p20 Iacov cap 2.v19-26 cap 3.vers1-9 POxy1171 III.
Descriere fizică: folie papirus: 1 FRG fragment
Dimensiuni: 11,5 x 4,3 cm (16-17x12-13 cm)
Linii: 20 si Recto-verso (24-25)
Coloane: 1

Traducere în limba română: OBedeya Dorin David Aurel Ben Aharon Cohen
conservare digitală:OBedeya Dorin David Aurel Ben Aharon Cohen
Transliteraţie:OBedeya Dorin David Aurel Ben Aharon Cohen


Papirus al Bibliei p20 Iacov cap 2.v19-26  POxy1171 III.


Iacov cap 2

19συ πιστευεις οτι ο θεος εις εστιν καλως ποιεις και τα δαιμονια πιστευουσιν και φρισσουσιν

19Tu crezi că Dumnezeu este unul, şi bine faci; dar şi dracii cred... şi se înfioară!
20θελεις δε γνωναι ω ανθρωπε κενε οτι η πιστις χωρις των εργων νεκρα εστιν

20Vrei dar să înțelegi, om nesocotit, că credinţa fără fapte este zădarnică?
21αβρααμ ο πατηρ ημων ουκ εξ εργων εδικαιωθη ανενεγκας ισαακ τον υιον αυτου επι το θυσιαστηριον

21Avraam, părintele nostru, n'a fost el socotit neprihănit prin fapte, cînd a adus pe fiul său Isaac jertfă pe altar?
22βλεπεις οτι η πιστις συνηργει τοις εργοις αυτου και εκ των εργων η πιστις ετελειωθη

22Vezi că credinţa lucra împreună cu faptele lui, şi, prin fapte, credinţa a ajuns desăvârșită.
23και επληρωθη η γραφη η λεγουσα επιστευσεν δε αβρααμ τω θεω και ελογισθη αυτω εις δικαιοσυνην και φιλος θεου εκληθη

23Astfel sa împlinit Scriptura care zice: ,,Avraam a crezut pe Dumnezeu, şi i sa socotit ca neprihănire``; şi el a fost numit ,,prietenul lui Dumnezeu.``
24ορατε τοινυν οτι εξ εργων δικαιουται ανθρωπος και ουκ εκ πιστεως μονον

24Vedeţi dar că omul este socotit neprihănit prin fapte, şi nu numai prin credință.
25ομοιως δε και ρααβ η πορνη ουκ εξ εργων εδικαιωθη υποδεξαμενη τους αγγελους και ετερα οδω εκβαλουσα

25Tot așa, curva Rahav: n'a fost socotită şi ea neprihănită prin fapte, când a găzduit pe soli şi i -a scos afară pe altă cale?
26ωσπερ γαρ το σωμα χωρις πνευματος νεκρον εστιν ουτως και η πιστις χωρις των εργων νεκρα εστιν

26După cum trupul fără duh este mort, tot așa şi credinţa fără fapte este moartă.



Papirus al Bibliei p20 Iacov   cap 3.vers1-9 POxy1171 III.


Iacov cap 3

1μη πολλοι διδασκαλοι γινεσθε αδελφοι μου ειδοτες οτι μειζον κριμα ληψομεθα

1Fraţii mei, să nu fiți mulţi învățători, căci știți că vom primi o judecată mai aspră.
2πολλα γαρ πταιομεν απαντες ει τις εν λογω ου πταιει ουτος τελειος ανηρ δυνατος χαλιναγωγησαι και ολον το σωμα

2Toţi greșim în multe feluri. Dacă nu greșește cineva în vorbire, este un om desăvârșit, şi poate să-și ţină în frâu tot trupul.
3ιδε των ιππων τους χαλινους εις τα στοματα βαλλομεν προς το πειθεσθαι αυτους ημιν και ολον το σωμα αυτων μεταγομεν

3De pildă, dacă punem cailor frâul în gură, ca să ne asculte, le cârmuim tot trupul.
4ιδου και τα πλοια τηλικαυτα οντα και υπο σκληρων ανεμων ελαυνομενα μεταγεται υπο ελαχιστου πηδαλιου οπου αν η ορμη του ευθυνοντος βουληται

4Iată, şi corăbiile, cât de mari sînt, şi, măcar că sînt mânate de vânturi iuți, totuş sânt cârmuite de o cârmă foarte mică, după gustul cârmaciului.
5ουτως και η γλωσσα μικρον μελος εστιν και μεγαλαυχει ιδου ολιγον πυρ ηλικην υλην αναπτει

5Tot așa şi limba, este un mic mădular, şi se fălește cu lucruri mari. Iată, un foc mic ce pădure mare aprinde!
6και η γλωσσα πυρ ο κοσμος της αδικιας ουτως η γλωσσα καθισταται εν τοις μελεσιν ημων η σπιλουσα ολον το σωμα και φλογιζουσα τον τροχον της γενεσεως και φλογιζομενη υπο της γεεννης

6Limba este şi ea un foc, este o lume de nelegiuiri. Ea este aceea dintre mădularele noastre, care întinează tot trupul şi aprinde roata vieţii, când este aprinsă de focul gheenei.
7πασα γαρ φυσις θηριων τε και πετεινων ερπετων τε και εναλιων δαμαζεται και δεδαμασται τη φυσει τη ανθρωπινη

7Toate soiurile de fiare, de păsări, de târâtoare, de viețuitoare de mare se îmblânzesc, şi au fost îmblânzite de neamul omenesc,
8την δε γλωσσαν ουδεις δυναται ανθρωπων δαμασαι ακατασχετον κακον μεστη ιου θανατηφορου

8dar limba niciun om n'o poate îmblânzi. Ea este un rău, care nu se poate înfrâna, este plină de o otravă de moarte.
9εν αυτη ευλογουμεν τον θεον και πατερα και εν αυτη καταρωμεθα τους ανθρωπους τους καθ ομοιωσιν θεου γεγονοτας

9Cu ea binecuvântăm pe Domnul, şi Tatăl nostru, şi tot cu ea blestemăm pe oameni cari sînt făcuți după asemănarea lui Dumnezeu.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu